“Îmi bate inima tare…am senzația că îmi sare din piept; bate repede apoi se oprește pentru o clipă sau bate repede inima și am senzația de gol în piept; îmi bate tare și neregulat”. Cam așa este povestea cu care începe diagnosticul de fibrilație atrială.
Dar ce este fibrilația atrială?
- În primul rând, fibrilația atrială este una dintre aritmiile cele mai frecvente. Prevalența crește odată cu vârstă;
- Impulsul electric inițial nu mai este generat în structura care este responsabilă pentru aceasta (nodul sinoatrial, ce are rolul “toboșarului” care stabilește ritmul), apar o serie de impulsuri electrice în zona atriilor (camerele care au rolul de a prelua sângele care se întoarce din corp înspre inima);
- Atriile încep să bată neregulat;
- Frecvența cardiacă este foarte ridicată la nivelul atriilor, dar nu toate bătăile sunt transmise către ventriculi (camerele care asigură pomparea sângelui din inimă către corp și către plămân pentru oxigenare). O mare parte din bătăi sunt oprite la nivelul nodului atrioventricular, structura care are rolul de a acționa ca o “frână” pentru că numărul de bătăi transmise ventriculilor să nu fie periculos de mare;
- Datorită faptului că impulsul electric nu se mai generează în nodul sinoatrial, se pierde contracția unitară a întregului țesut atrial (această contracție unitară bine definită se numește sistola atrială), acest lucru duce la stagnarea sângelui în anumite zone.
Atunci când pacientul descrie aceste simptome primul pas este discuția detaliată în care să clarificăm condițiile în care disconfortul descris apare, ce durată are și cât de frecvent este. Nu în ultimul rând, este esențial să știm ce alte probleme de sănătate are pacientul, pentru că am putea fi surprinși să identificăm o cauza complet diferită decât ceea ce ne așteptam (spre exemplu pacienții cu boli de tiroidă sau anemiese confruntă de multe ori cu palpitații).
Și totuși, ce poate sta în spatele palpitațiilor?
O cauză importantă a palpitațiilor este fibrilația atrială. Pacientul resimte palpitațiile ca bătăi neregulate și uneori apare și durerea în piept sau lipsa de aer. În cazul acestui diagnostic, tratamentul trebui inițiat în cel mai scurt timp, inclusiv tratamentul anticoagulant, pentru că există riscul apariției unui accident vascular cerebral ca și complicație.
Cum aflăm răspunsurile?
După discuția detaliată cu pacientul înregistrăm electrocardiograma, care este de multe ori răspunsul final pentru că surprinde exact momentul în care aritmia apare.
În cazul în care nu avem un răspuns la înregistrarea electrocardiogramei, se recomandă monitorizarea Holter. Se montează un dispozitiv mic, care are electrozi lipiți de pieptul pacientului, iar aceștia înregistrează electrocardiograma pentru 24 ore, ceea ce înseamnă că medicul va putea analiza orice eveniment apărut pe parcursul zilei respective. Este indicat să se comunice medicului dacă au apărut simptome la o anumită oră.
În funcție de situație, se vor recomanda și analize de sânge și, eventual, reevaluarea patologiilor asociate pentru a găsi răspunsul cel mai potrivit fiecărui pacient în parte.
